Modalitati terapeutice pentru vezica neurogena

Tratamentul disfunctiei neurogene a vezicii urinare este individualizat in functie de particularitatile fiecarui pacient. Este deosebit de importanta depistarea pacientilor cu retentie cronica incompleta de urina pentru a preveni distrugerea vezicii urinare prin supradistensie si a rinichilor prin hidronefroza. Acesti pacienti beneficiaza de autocateterism vezical intermitent. Aceasta tehnica are rolul de a reduce incidenta infectiilor urinare asociate cateterelor vezicale permanente. Sonda vezicala purtata permanent si schimbata lunar intretine infectia urinara si poate predispune la litiaza vezicala. Infectia urinara presupune aparitia simptomelor urinare si evidentierea bacteriilor in urina. Prezenta bacteriilor in urina in absenta simptomelor poarta numele de bacteriurie asimptomatica. Ea poate fi insa periculoasa la pacientii cu imunitate scazuta cum ar fi varstnicii, diabeticii, bolnavii tarati sau cei cu diferite boli cronice. Bacteriuria asimptomatica nu necesita tratament antibiotic, intrucat poate determina rezistenta microbilor la antibiotice. Tratamentul antibiotic este rezervat pacientilor care dezvolta simptome din cauza infectiei, cum ar fi febra. Autocateterismul vezical intermitent corect efectuat va evita sau va reduce semnificativ incidenta infectiilor urinare. El se poate face prin doua modalitati: “clean technique” sau “sterile technique”. “Clean technique” presupune utilizarea unui cateter care se introduce de catre pacient (autocateterism) dupa spalarea mainilor, dar fara respectarea stricta a regulilor de sterilitate. In cazul femeilor exista catetere scurte protejate de o teaca si care se pot folosi de mai multe ori, fiind comode, usor de utilizat si de transportat intr-o poseta. Tehnica “sterile” presupune stergerea meatului uretral si a zonei din jur cu ajutorul unei comprese sterile cu dezinfectant, urmata de introducerea cateterului utilizand manusa sterila pe mana care introduce cateterul. In mod normal se recomanda utilizarea “clean technique” care e mai usor de invatat si presupune costuri mai reduse. “Sterile technique” este rezervata pacientilor cu risc inalt de a dezvolta infectie urinara, celor cu imunitatea scazuta. Pacientul cu un reziduu vezical postmictional redus pot beneficia de tratament medicamentos prin care se stimuleaza contractilitatea vezicii si este favorizata golirea acesteia. Tratamentul presupune monitorizare frecventa si se urmareste reducerea rezidiului postmictional. Pacientul poate beneficia de tratament medicamentos atat timp cat vezica urinara se goleste adecvat, fara sa creasca rezidiul postmictional. Daca acest obiectiv nu poate fi atins se recomanda cateterism vezical intermitent. Tratamentul incontinentei urinare presupune mai multe etape, adaptat gradului de incontinenta si capacitatilor pacientului. Exista tehnici comportamentale prin care se urmareste o crestere a duratei de timp intre doua mictiuni si reducerea episoadelor de pierdere de urina. Terapia medicamentoasa are ca scop inhibarea contractilitatii vezicii urinare si cresterea tonusului sfincterian pentru o stocare cat mai indelungata a urinii in vezica. Tehnicile mai noi cum ar fi electroterapia, neuromodularea sacrata sau injectarea endoscopica a toxinei botulinice se utilizeaza atunci cand terapiile precedente nu dau rezultate satisfacatoare. Electroterapia este o modalitate de tratament al incontinentei urinare in sedinte repetate prin care se aplica electrozi la nivelul mucoasei vaginale sau rectale, iar curentii emisi vor determina contractii perineale si inhibarea contractilitatii detrusorului. Neuromodularea sacrata presupune implantarea unui dispozitiv in regiunea nervilor sacrati (S3) care determina descarcari repetate si permanente de impulsuri care vor avea ca efect contractii perineale si inhibarea contractilitatii detrusorului. Injectarea endoscopica a toxinei botulinice in peretele vezical are acelasi scop, de reducere a contractilitatii detrusoriene. Exista o gama variata de dispozitive antiincontinenta (condoame urinare, absorbante de diferite dimensiuni) care au rolul de a colecta urina pentru ca pacientii sa poata avea o viata sociala acceptabila.